Spovedanie

marți, 8 noiembrie 2016



Sunt un om ca oricare altul.
Inima îmi va înflori etern pe pământ,
Respingând tot ce e vis absurd.
În secolul acesta
Dracii au ros, lăsând fără chip adevărul,
Dându-i în schimb atâtea denumiri.
Gândiri- busolă străvezie
Înaintez și nu întorc capul,
Asemenea vulturului în văzduh
Stârnind un fel de suier sub imense aripi.
Oasele-mi sunt turnate din  oțel-armat,
Prea dure și tăioase;
Nu-mi frâng grumajii să capăt mita vieții,
Tumultul fluviilor mari este chiar viața mea
Gândești că vântul poate clinti fruntea copacului de fier,
Ar trebui să te încrezi mai mult
În inima asta a mea!
(Carnea îmi poate fi sfâșiată de tăișul de spadă și întoarsă
                                                                                țărânei,
Dar oasele- ele îmi vor aparține veșnic!)
În vremurile acestea mincinoase,
Păstrez pentru-omenire un fir de adevăr.
Entuziast,
Cu-o lingură de apă clocotită
Vreau să dezgheț întregul Univers!
Teroarea- un potop dezlănțuit de iunie-
Știu sigur câte zile numărate are.
Privește înainte,  să nu fii timid.
(Milioane de inimi bat în inima mea).
Voi trâmbița cu capul sus dreptatea,
Eu nu sunt sturz,
Eu sunt cocoșul cerului.

autor Zang Kejia-poezie chineză

~ 0 comentarii: ~

Followers



† Doamne, Iisuse Hristoase , Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine , pacatosul/a


"În jurul meu a fost întotdeauna minunea lui Dumnezeu, au fost atâtea păsări, atâţia copaci şi atâtea lunci fermecătoare, a fost cerul nemărginit şi senin, în vreme ce eu trăiam în nemernicie, fără să văd frumuseţea lucrării Domnului."


Feodor M. Dostoievski