Cuvantul lui Dumnezeu despre neosandire

marți, 8 noiembrie 2016

     Mantuitorul Iisus Hristos ne invata: Nu judecati ca sa nu fiti judecati. Caci cu judecata cu care judecati veti fi judecati, si cu masura cu care masurati vi se va masura. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tau, si barna din ochiul tau nu o iei in seama? Sau cum vei zice fratelui tau: Lasa sa scot paiul din ochiul tau si iata barna este in ochiul tau? Fatarnice, scoate mai intai barna din ochiul tau, si atunci vei vedea sa scoti paiul din ochiul fratelui tau (Mt. 7, 1-5).
   Aceste dumnezeiesti cuvinte ne indeamna sa nu judecam, pentru ca pierzatoare sunt urmarile osandirii pentru aceia care savarsesc acest pacat. Cine judeca pe aproapele sau, negresit va fi osandit de Dumnezeu la Infricosatoarea Judecata. La Sfantul Apostol Iacob citim urmatoarea atentionare: Caci judecata este fara mila pentru cel care nu a facut mila(Iacob 2, 13). Ca sa se izbaveasca credinciosii de Infricosata Judecata a lui Dumnezeu trebuie sa se opreasca de la osandirea aproapelui: Nu judecati si nu veti fi judecati; nu osanditi si nu veti fi osanditi; iertati si veti fi iertati(Lc. 6, 37), ne povatuieste Mantuitorul.
   Mai departe, in pilduitoarea Sa invatatura despre barna si pai, Mantuitorul exprima clar ideea ca toti care osandesc pe aproapele lor sunt si ei insisi, negresit, mai pacatosi. Asadar, au barna in ochiul lor. Iar cel care are barna in ochiul sau nu trebuie sa indrazneasca sa scoata paiul din ochiul fratelui sau. Daca el incearca, in ciuda avertizarii, sa faca aceasta, in loc sa-i scoata paiul din ochi, poate sa-l lase orb, deoarece el insusi este orb din pricina barnei din ochiul sau. Aici este aratat clar ca nu prin rautatea osandirii aproapelui putem sa indreptam greselile lui. Daca pornim, prin osandire, la dezradacinarea neputintelor aproapelui nostru, noi insine fiind plini de pacate, prin aceasta ii vom pricinui numai rau. Oricine se face pe sine judecator e asemenea unui felcer neglijent care, cu mainile nespalate si cu pansamente de tifon murdare, leaga ranile bolnavilor, iar, prin aceasta, in loc sa-i tamaduiasca, le pricinuieste o si mai mare infectie.
   Avva Dorotei, talcuind cuvintele Mantuitorului: Fatarnice, scoate intai barna din ochiul tau si atunci vei vedea sa scoti paiul din ochiul fratelui tau, descopera o adanca invatatura in ele. Prin ele, aici Hristos asemuieste pacatul aproapelui cu paiul, iar osandirea o compara cu barna. Atat de greu este pacatul osandirii, si asa de mult intrece el orice alt pacat.
   In deplina intelegere cu invatatura Mantuitorului au indrumat si Sfintii Apostoli. Iata, de exemplu, cate idei in problema osandirii aproapelui citim la Sfantul Apostol Pavel, in Epistolele sale catre Romani si Corinteni: Pentru aceea, oricine ai fi, o, omule care judeci, esti fara cuvant de raspuns, caci, in ceea ce judeci pe altul, pe tine insuti te osandesti, caci aceleasi lucruri faci si tu care judeci (Rom. 2, 1). Cine esti tu, ca sa judeci pe sluga altuia? Pentru stapanul sau sta sau cade. Dar va sta, caci Domnul are putere ca sa-l faca sa stea… Dar tu, de ce judeci pe fratele tau? Sau si tu, de ce dispretuiesti pe fratele tau? Caci toti ne vom infatisa inaintea judecatii lui Dumnezeu (Rom. 14, 4-10). De aceea, nu judecati ceva inainte de vreme pana ce nu va veni Domnul, Care va lumina cele ascunse ale intunericului si va vadi sfaturile inimilor. Si atunci fiecare va avea de la Dumnezeu lauda(1 Cor. 4, 5).
   Acestea sunt ideile cele mai de seama ale descoperirii dumnezeiesti din invatatura Noului Testament despre neosandire. Sfanta noastra Biserica Ortodoxa, care se adapa din harul cuvantului lui Dumnezeu, asemenea unei gradini de la ploaia cereasca, intotdeauna, prin cei mai buni intai-statatori – Sfintii Parinti – a invatat sa nu osandim pe aproapele nostru pentru pacatele lui firesti, ci sa ne socotim pe noi ca cei mai pacatosi oameni. Sfantul Efrem Sirul ne-a lasat o scurta si minunata rugaciune, care se citeste in mod regulat in timpul Postului Mare. La sfarsitul ei se spune: „Asa, Doamne Imparate, da-mi sa-mi vad pacatele mele si sa nu osandesc pe fratele meu”. Toti ravnitorii la nevointele duhovnicesti s-au ridicat din ogorul pacatelor omenesti obisnuite pana spre inaltimile sfintilor, numai prin asprime fata de sine si ingaduinta catre ceilalti, lucru care i-a invatat in dragostea lucratoare si i-a ferit de osandire.

  • Fragment din cartea „Nu judeca si nu vei fi judecat” de Arhimandrit Serafim Alexiev

~ 0 comentarii: ~

Followers



† Doamne, Iisuse Hristoase , Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine , pacatosul/a


"În jurul meu a fost întotdeauna minunea lui Dumnezeu, au fost atâtea păsări, atâţia copaci şi atâtea lunci fermecătoare, a fost cerul nemărginit şi senin, în vreme ce eu trăiam în nemernicie, fără să văd frumuseţea lucrării Domnului."

Feodor M. Dostoievski