...fumul tămâii se amestecă cu aburii ce ies şuierând mânios din craterul inimii
o Lumina plutind delicat îşi strecoară razele prin tromba de aburi
glasuri, murmure, şoapte :
„acum, acum se stinge”
“- vezi că trebuie să înveţi cum să duci o Lumina? nu-i chiar aşa de simplu.”
Doamne, singur Luminează-Te în mine!


CITATUL ZILEI:

  • „Trupul trăieşte, dacă e locuit de suflet; iar sufletul trăieşte dacă e locuit de Dumnezeu.”(Arsenie Boca)

29.09.2010

Parintele Ilie Lacatusu

1998 - A fost descoperit, la Mănăstirea Petru Vodă, trupul Părintelui Ilie Lăcătuşu (n. 6.12.1909-m. 22.07.1983), în condiţiile corespunzătoare sfintelor moaşte: nestricăcios, frumos mirositor; câteva luni mai târziu, la Televiziunea Română a fost difuzat filmul “Semne”, realizat de regizorul Cornel Ciomâzgă, în care era relatată descoperirea.



O VIATA DE MARTIR

Parintele Ilie s-a nascut pe 6 Decembrie 1909 in satul Crapaturile, judetul Valcea, din parinti binecredinciosi. Isi doreste de mic copil sa-i slujeasca lui Dumnezeu si astfel, in 1934, termina Facultatea de Teologie din Bucuresti, si la putin timp dupa aceea este hirotonit.
Slujirea preoteasca i-a adus multe satisfactii duhovnicesti. Pentru marturisirea lui Hristos, a fost ca un ghimpe pentru regimul ateu al veacului trecut si, din acest motiv, a avut mult de suferit. Aceasta nu l-a impiedicat deloc in propovaduirea Cuvantului Adevarului, caci el mai mult se temea de Dumnezeu decat de oameni.
A suferit pentru biserica si neamul sau, pe care l-a iubit, ducandu-si crucea grea prin inchisori, asemenea parintelui Dumitru Staniloaie, a ieroschimonahului Daniil (Sandu) Tudor mort la inchisoarea Aiud, a preotului Dimitrie Bejan, a protosingherilor Nicodim Mandita, Arsenie Boca, Benedict Ghius, tanarului Constantin Oprisan mort la inchisoarea Pitesti,
Valeriu Gafencu si a multor altora. A fost arestat in anul 1952 pentru apartenenta la Miscarea Legionara si dus in judetul Constanta, la coloniile Gales si Peninsula. In 1954 este eliberat, iar din 1959 pana in 1964,este arestat si condamnat la munca silnica in Delta, la Periprava, unde-l intalneste pe parintele Iustin Parvu. Acolo s-au petrecut fapte demne de vietile sfintilor.
Dupa ce a fost eliberat, se stabileste fortat la Bolintin, unde lucreaza ca zidar. Intre anii 1965-1970, parintele Ilie a slujit intr-o parohie din judetul Teleorman, iar in 1970, este transferat in judetul Ilfov la Cucuruz, unde, in Ianuarie 1978, este pensionat.
Suferintele din timpul vietii I-au afectat foarte mult sanatatea si din acest motiv isi petrece sfarsitul vietii in spital, unde a spus ca, daca nu va muri pana la 22 Iulie, va mai trai inca 2 ani.
Dupa cum a spus, parintele Ilie trece la cele vesnice exact la 22 Iulie, acelasi an (1983).Tot atunci, a mai spus ca, daca sotia sa va inceta din viata peste 15 ani, sa fie ingropata langa el, ceea ce s-a implinit.

Pe 22 Septembrie 1998, la inmormantarea sotiei parintelui Ilie, cei prezenti s-au aflat in fata unui fapt neasteptat: trupul parintelui era neputrezit, uscat si placut mirositor.

La aflarea sfintelor moaste, fiica parintelui Ilie, Maria Sabina Spirache, singurul urmas inca in viata, sesizeaza descoperirea Arhiepiscopiei Bucurestilor, care primeste cu bucurie aceasta veste.
Cateva luni mai tarziu, pe postul national de televiziune, se difuzeaza filmul documentar Semne, realizat de regizorul Cornel Ciomazga, in care este prezentata descoperirea.

DOVADA DE DINCOLO DE MORMANT

Moastele parintelui Ilie Lacatusu au fost descoperite in data de 29 Septembrie 1998.
Trupul neputred al sfantului, in greutate de 7-8 kg, a fost gasit la 15 ani dupa moartea sa, in conditiile corespunzatoare sfintelor moaste: nestricacios, frumos mirositor, uscat si usor, pielea de culoarea alunului, pastrandu-si dimensiunile si aspectul, pe care privind-ul nu provoaca spaima, ci bucurie duhovniceasca, dand impresia unui om care doarme.
O alta minune de acest fel este descoperirea, in aceleasi conditii, in anul 1980, a moastelor Sfantului Ioan Iacob de la Neamt, care a vietuit in pustia Hozevei, din Tara Sfanta, si care a fost canonizat in anul 1992.
Asemenea moastelor Sfantului Ilie Lacatusu, in Romania mai sunt moastele: Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iasi, Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, Sfantului Dimitrie Basarabov din Bucuresti, Sfintei Filofteia de la Curtea de Arges, Sfantului Iosif de la Partos.




INCHIS, DAR LIBER

Parintele Ilie era un om al rugaciunii. Indiferent de ce se intampla in jurul sau, era mereu cu mintea la Dumnezeu. Rugaciunea lui era profunda si neincetata, ceea ce-l facea sa vada lucrurile mai clare, in profunzimea lor, mai aproape de Adevar.
Era un bun sfatuitor si nu se implica decat in probleme de ordin duhovnicesc. Statea mereu retras si medita, iar de cate ori aparea cate o problema in cadrul inchisorii, mereu gasea solutia duhovniceasca spre salvarea colegilor de suferinta.
Multi dintre detinuti nu rezistau presiunilor psihice si fizice la care erau supusi, de aceea unii incercau sa evadeze, altii intentionau sa se sinucida, iar altii sa se lepede de Hristos, pentru a scapa de chinuri. Foamea si suferinta atinsesera culmi maxime.
In aceste imprejurari, parintele Lacatusu pe multi ii imbarbata, altora le era alinare, facand ca sfaturile sale sa fie un bun leac pentru cei inchisi impreuna cu el.
Cu toate presiunile ce se faceau asupra lor, rugaciunea si rabdarea, iubirea, nadejdea sau mai ales credinta, il ajutau pe parintele Ilie sa-si mentina pacea interioara, ramanand astfel neclintit in fata urii si a rautatii, a violentei si a tuturor lucrarilor cu adevarat demonice ce se exercitau asupra celor intemnitati. Mereu gasea solutii pacificatoare, iar impotriva ighemonii inchisorii nu avea nimic de obiectat. Singura lui vina era ca nu putea fi reeducat.




CULTUL SFANTULUI MÃRTURISITOR


Cazul parintelui Lacatusu a starnit o vie si fireasca senzatie in mass-media, dar mai ales in randul credinciosilor.
Mai multe asociatii non-guvernamentale au cerut Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane deschiderea unui dosar de canonizare, ceea ce inseamna trecerea parintelui Ilie in randul sfintilor Bisericii Ortodoxe Romane, in calendar si la sfintele Slujbe.
Vestea aflarii moastelor parintelui Ilie Lacatusu s-a raspandit in toate colturile tarii. Credinciosi, calugari si preoti il cinstesc pe parintele Ilie ca pe un sfant si se roaga pentru grabnica canonizare.
Astfel, prima icoana a Sfantului Ilie Marturisitorul a fost pictata pe peretele exterior al bisericii Manastirii Petru Voda. Staretul manastirii, protos. Iustin Parvu, este unul dintre aceia care a petrecut ani grei de inchisoare (17 ani) si, cunoscandu-l pe parintele Ilie, a ramas profund impresionat de viata sa duhovniceasca.
In prezent moastele parintelui Ilie se afla in cripta de la cimitirul Adormirea Maicii Domnului din cartierul Giulesti (Bucuresti), unde a fost inmormantat, intr-un sicriu nou, din sticla, pentru a putea fi vazut de oricine.
Multi credinciosi, preoti, calugari si chiar unii arhierei au fost si merg in continuare sa se inchine si sa-i ceara ajutorul sfantului marturisitor.
Este foarte important de inteles ce inseamna parintele Ilie pentru fiecare dintre noi, un exemplu de traire crestina a acestor vremuri, in care ni se arata ca inca se mai poate dobandi Harul Duhului Sfant.

Marturia Parintelui Justin Parvu

Cu Parintele Ilie Lacatusu am stat 4 ani la Periprava, in Delta. El s-a remarcat, in general, prin interiorizarea lui puternica si prin tacere; rar il auzeai vorbind ceva, si atunci cand o facea, era foarte important ceea ce spunea, de cele mai multe ori ne indemna sa ne rugam atunci cand eram in vreo primejdie. Despre acest om pot sa spun ca avea cu adevarat darul smereniei. Cauta tot timpul sa nu iasa in evidenta cu ceva, facea pe neisemnatul. Imi amintesc de o intamplare minunata din Delta, cand Parintele Ilie a jucat un rol foarte important. In 30 ianuarie, ne-au trimis in colonie, la canal la taiat de stuf. Va dati seama ce insemna lucrul acesta pe un frig de iarna? Moarte curata. Eram toti inspaimantati, mai ales ca ii vazusem si pe caraliii nostri cu mitraliera, vreo patru mitraliere. Probabil asteptau sa ne execute, crezand ca vom refuza comanda. Era o deschidere acolo, de apa, de vreo patruzeci de hectare si stuful era tocmai in adancime. Toti am inceput sa murmuram si nu prea aveam de gand sa intram in apa. Ne-au ordonat sa intram si sa scoatem cate doi snopi. Pentru cine faceam noi astea? Nu avea niciun sens. Mai, si cum sa intri in apa? Calci te duci intr-o stioalna, nu te mai scoate nimeni de acolo. Am ezitat la inceput. Dar Parintele Ilie a avut un cuvant foarte ferm si ne-a imbarbatat pe toti: „Mai, intram pentru ca astia is pusi pe gand rau; astia trag in noi. Sa intram in apa, ca Maica Domnului si Sfintii Trei Ierarhi ne vor scoate nevatamati”. Mai, si am intrat. Am ajuns acolo, pana la barbie am intrat in apa. Am taiat frumos snopi. Si ne miram cu totii ca lucram ca pe uscat. Unii pana la piept, unii pana la gat, unii in sfarsit pana la jumatate, cum ne-a prins locul pe fiecare acolo. Si am scos. Am mers vreo trei ore in apa, si am scos la mal cei doi snopi. Dar nu era numai asa ca-l tai cu frunze, trebuia frumos, curatat, masurat, pus la dimensiune si era un ger de – 30° afara, gheata groasa de 20-25 cm, incat vedea nufarul galben inflorit sub gheata. Sus ne insoteau niste pasari, care ne-au urmarit in tot acest timp si dedesubt florile de sub gheata. Ei bine, eram cu totii nevatamati si uzi. Curgea apa de pe noi. Mare minune a fost atunci. Ca dimineata, cand am intrat noi era ceata, nori si rece, asa te prindea la oase. Si dintr-odata a aparut soarele, mai baieti, s-a luminat de ziua. Era o caldura, de se minunau si caraliii. Ne-am dezbracat si s-au uscat hainele ca la cea mai fierbinte soba, asa aburi ieseau din toate. Ne-am incaltat, ne-am imbracat si hai la colonie. Si asa Maica Domnului si Sfintii Trei Ierarhi au fost cu noi si ne-au ajutat, chiar in ziua de 30 ianuarie. Si va spun ca nu s-a intamplat sa fie niciun bolnav, niciun internat, n-o fost nimic. Si aceasta datorita rugaciunilor Parintelui Ilie, ca altfel cred ca eram cu totii morti…




Marturia Parintelui Ioan de la Rarau

- Parinte Ioan, spuneti-ne cateva cuvinte despre parintele Ilie Lacatusu, ale carui moaste intregi si binemirositoare au fost gasite acum cativa ani in Bucuresti…
- Afland de la cineva de la Bucuresti de parintele Ilie Lacatusu, care zicea ca parintele vorbeste si face minuni, de curiozitate am mers si eu la un prieten care avea masina si m-a dus la cimitir. Eu nu cunosc Bucurestiul si nu stiam unde sa merg. Si a vrut Dumnezeu ca sa vina fata parintelui Ilie Lacatusu la cimitir acolo, desi nu fusese de vreo doua-trei zile. Am socotit ca Dumnezeu a vrut asa ca sa-mi faca un favor, pentru ca eram strain de Bucuresti, la distanta foarte mare si poate pentru dorinta asta de a-l vedea si de a se confirma ceea ce am auzit, sa vad personal cu ochii mei, Dumnezeu a vrut ca fata sa vina.
Si intrand inauntru, am vazut un mort adevarat, cu ochii inchisi, complet, nemiscat. M-am mirat cand l-am vazut fara capac deasupra, fara mirosuri. Omul, cand moare, in doua-trei zile trebuie sa-l trateze cu fel de fel de chimicale ca sa nu raspandeasca mirosuri, ca sa nu putrezeasca imediat; sunt multi care au inceput sa putrezeasca din cauza pacatelor. Iar el – nimic, de atatia ani, traind in aer ca toti oamenii, si descoperit, si fara niciun fel de miros. M-am pus in genunchi si capul l-am aplecat pe sicriu si am facut o rugaciune. Si, bineinteles, in rugaciune am pomenit pe Mantuitorul, Maica Domnului si dupa aceea pe el, personal, ca sa se roage pentru iertarea pacatelor mele. Si cand am ridicat capul si m-am uitat la el, era cu ochii deschisi mari. Atunci, neasteptat – pentru ca sfantul face minuni, deschide ochii, se misca, vorbeste la cei care sunt vrednici – eu, socotindu-ma cu totul nevrednic de asa ceva, am ramas impresionat cand am vazut ca a deschis ochii mari. Am plecat din nou capul si am facut o rugaciune si cand am ridicat din nou capul, ochii i-a miscat in directia mea, se uita cum se uita oamenii fara sa invarta capul – dar ochii i-a invartit exact spre mine. Si fata Parintelui Lacatusu zice: „Parinte, tata vrea sa-ti vorbeasca, intreaba ceva”. Si, in clipa aceea, neasteptand alta invitatie, m-am uitat in spate, stiam cand eram eu in cimitir mai erau vreo trei oameni – acum erau vreo patruzeci-cincizeci de oameni in spatele meu. Si atunci m-am ridicat si am plecat.
Si am ramas cu convingerea ca Sfantul Ilie Lacatusu este un sfant cu adevarat mare, mare inaintea lui Dumnezeu. Nu-i cunosc activitatea, nu-i cunosc viata, stiu ca a fost un preot care a facut puscarie pe timpul comunistilor si din cauza asta nu vor sa-l canonizeze conducatorii.
Am mai mers alta data, ca la doi ani, si am intrat iar la parintele Ilie Lacatusu. Am pus iarasi capul pe sicriu si m-am rugat; inainte insa iarasi am pus mainile mele pe mainile lui – tepene complet, reci ca gheata, cum sunt mortii si, dupa ce m-am rugat putin, am pus mainile mele pe mainile lui si am vazut ca mainile lui se misca in sus si in jos, se miscau cu mainile mele.
- Dumneavoastra ii miscati mainile sau nu?
- Eu le-am miscat. Am pus mainile mele pe mainile lui.
- A, deci erau miscate de mainile dumneavoastra?
- Mainile mele erau pe mainile lui si am vazut ca mainile lui nu mai erau reci ca gheata, erau calde. Si am miscat sa vad daca se misca. Se miscau mainile si am ramas uimit. Am vazut un mort, da’ nu-i mort, un mort viu.
- Nu mai erau rigide?
- Nu, absolut deloc. Erau flexibile.
- Nu se vedeau semne de putrefactie…
- Absolut nimic, ca viu, si cu mustata si cu tot absolut.
- Cu parintele Ilie ati auzit si alte minuni?
- Spunea cineva ca a vorbit cu el si am ramas atunci foarte ganditor: cum poate un mort dupa atatia ani sa vorbeasca? Cum poate de atatia ani sa fie si sa nu putrezeasca. Si am auzit ca ar fi spus, inainte de a muri: „Pe mine ma ingropati jos dar dupa nu stiu cati ani, o sa puneti preoteasa in locul meu si pe mine o sa ma lasati deasupra” – exact cum s-a intamplat acum. Era deci si inainte vazator cu duhul, prin darul proorociei. Daca n-ar fi fost sfintii acestia care strajuiesc tara noastra din toate partile si se roaga pentru noi, nu stiu ce s-ar fi intamplat.
- Va rugati lui ca unui sfant? Faceti rugaciuni catre parintele Ilie?
- Nu stiu cat de mult ma rog eu, dar stiu ca este un sfant, un mare sfant, asa cum este si Sfantul Calinic de la Cernica, Sfanta Cuvioasa Parascheva, Sfantul Dimitrie Basarabov, Sfanta Filofteia, sfinti mari, mari de tot.
- In inchisoare ati cunoscut astfel de parinti cu viata sfanta?
- Da, am cunoscut. N-am stat cu ei, numai i-am vazut.
Sursa : http://apologeticum.wordpress.com



Pe Tine Te lăudăm !

0 comentarii:

Vă doresc bucurii mii la toți!

Persoane interesate

AJUTATI COPIII DE LA MANASTIREA MARCUS!

Ajutati copiii de la Manastirea Marcus!

Pr Iustin Parvu -Este Har...

http://apologeticum.files.wordpress.com/2010/02/parintele-justin_2010.jpg
Imagine
Este Har... - să iubeşti fără să fii iubit… - să slujeşti fără să fii preţuit… - să dăruieşti fără să ţi se mulţumească… - să te jertfeşti şi fără să ţi se recunoască… - să ierţi fără să fii iertat… - să-l susţii pe cel care te-a lepădat… - să rămâi liniştit, deşi eşti nedreptăţit… - să crezi deşi nu vezi faţă în faţă… - să crezi deşi nu eşti deplin lămurit… - să investeşti clădind fără speranţe… - să taci pentru a nu face rau aproapelui… - să vorbeşti de dragul adevărului… - să ănduri fără să murmuri, fără să cârteşti…. - totul să-ţi aparţină, dar tu de toate bucuros sa te lipseşti… Luptă-te, suflete, ca să primeşti acest har!

Sf.Parascheva - Iași


Nelegiuirile noastre, multimea strambatatilor pe care le-am pricinuit aproapelui nostru, astazi ne osandesc si nu stim ce vom raspunde mergand la judecata, unde toti ne prigonesc, toti se ridica asupra noastra sa ne impileze; tu insa, o, preabuna maica, care asculti marturisirea noastra, mijloceste catre Domnul, sa prefaci soarta osandirii noastre in bunatati, scotind din inimile vrajmasilor nostri toata uraciunea si te vom preamari cu laude.


TROPAR

Intru tine, Maica, cu osardie s-a mantuit cel dupa trup. Caci luand crucea ai urmat lui Hristos, si lucrand ai invatat sa nu se uite la trup caci este trecator. Pentru aceasta si cu ingerii, impreuna se bucura, preacuvioasa Maica Parascheva, duhul tau


[ Descarca MP3: Tropar-Sf-Parascheva-glas-8.mp3 ]


SEDEALNA dupa POLIELEU


[ Descarca MP3: Sedealna-dupa-Polieleu.mp3 ]


STIHIRA dupa EVANGHELIE


[ Descarca MP3: Stihira-dupa-Evanghelie.mp3 ]


STIHIRILE LAUDELOR


[ Descarca MP3: Stihirile-Laudelor.mp3 ]

NOTA: cantarile de mai sus sunt interpretate de grupul Anghelos de la Manastirea Sf. Trei Ierarhi din Iasi

File de pateric

http://lh4.ggpht.com/_35TX4tScvW0/S0tGpCCUrjI/AAAAAAAAANc/5DNf68UA_Rc/file_de_pateric.png
File de Pateric
lectura: Pr. Mircea Stoleriu

Cateheze




  1. Taina Spovedaniei (partea I)

  2. Taina Spovedaniei (partea a II-a)

  3. Cine se poate spovedi

  4. Cum să ne spovedim

  5. Canonul de la spovedanie

  6. Dezlegarea de păcate

  7. Efectele spovedaniei

  8. Recapitularea Tainei Spovedaniei

  9. Taina Sf. Maslu

  10. Taina Sf. Maslu: Apostolele 1 ÷ 3

  11. Taina Sf. Maslu: Apostolele 4 ÷ 7

  12. Taina Sf. Maslu: Evangheliile

  13. Taina Sf. Maslu: Rugăciunile

  14. Taina Cununiei (partea I)

  15. Taina Cununiei (partea a II-a)

  16. Taina Cununiei (partea a III-a)

  17. Taina Cununiei (partea a IV-a)

  18. Efectele Tainei Cununiei

  19. Logodna

  20. Semnificaţiile Tainei Cununiei

  21. Taina Botezului (partea I)

  22. Taina Botezului (partea a II-a)

  23. Taina Botezului (partea a III-a)

  24. Taina Botezului (partea a IV-a)

  25. Cine poate boteza şi cine poate fi botezat

  26. Unde şi când se face botezul

  27. Rânduiala facerii catehumenului

  28. Slujba botezului

  29. Botezul sângelui şi botezul dorinţei

  30. Taina Mirungerii (partea I)

  31. Taina Mirungerii (partea a II-a)

  32. Taina Euharistiei (partea I)

  33. Taina Euharistiei (partea a II-a)

  34. Taina Euharistiei (partea a III-a)

  35. Taina Euharistiei (partea a IV-a)

  36. Taina Euharistiei (partea a V-a)

  37. Prezenţa reală a lui Hristos în Sf. Euharistie

  38. Când se pot împărtăşi credincioşii

  39. Taina Hirotoniei

  40. Mântuirea

  41. Revelaţia naturală

  42. Revelaţia supranaturală

  43. Sfânta Scriptură ca izvor al revelaţiei

  44. Sfânta Tradiţie ca izvor al revelaţiei

  45. Interpretarea Bibliei

  46. Documentele Sfântei Tradiţii

  47. Credinţa

  48. Simbolul Credinţei (Crezul)

  49. Cunoaşterea lui Dumnezeu

  50. Pronia lui Dumnezeu

  51. Însuşirile lui Dumnezeu

  52. Dumnezeu - întreit în Persoane

  53. Învăţătura despre Sf. Treime

  54. Revelaţia Sf. Treimi în Noul Testament

  55. Crearea lumii (partea I)

  56. Crearea lumii (partea a II-a)

  57. Scopul creării lumii

  58. Providenţa: grija şi ajutorul lui Dumnezeu pentru lume

  59. Providenţa: conducerea lumii de către Dumnezeu

  60. Crearea lumii nevăzute

  61. Crearea lumii văzute

  62. Zilele creării lumii

  63. Omul, coroana creaţiei

  64. Omul - trup şi suflet

  65. Protopărinţii neamului omenesc

  66. Menirea omului

  67. Starea primordială a omului

  68. Originea păcatului strămoşesc

  69. Urmările păcatului strămoşesc

  70. Mântuirea lumii

  71. Scopul întrupării Mântuitorului

  72. Întruparea Mântuitorului

  73. Viaţa Mântuitorului: umilinţă şi preamărire

  74. Întreita slujire a Mântuitorului (partea I)

  75. Întreita slujire a Mântuitorului (partea a II-a)

  76. Răscumpărarea păcatelor noastre de către Hristos

  77. Cuprinderea tuturor în Hristos

  78. Dumnezeirea Duhului Sfânt

  79. Harul divin

  80. Darurile Duhului Sfânt

  81. Libertatea în Har (partea I)

  82. Libertatea în Har (partea a II-a)

  83. Lucrarea Harului în viaţa omului: pregătirea îndreptării

  84. Lucrarea Harului în viaţa omului: îndreptarea

  85. Mijloacele îndreptării

  86. Sfinţenia (partea I)

  87. Sfinţenia (partea a II-a)

  88. Lucrarea Harului pentru sfinţirea omului

  89. Caracterizarea Sfântului

  90. Cinstirea sfinţilor (partea I)

  91. Cinstirea sfinţilor (partea a II-a)

  92. Cultul sfinţilor

  93. Moaştele sfinţilor

  94. Cinstirea Maicii Domnului

  95. Fecioria Maicii Domnului

  96. Cinstirea icoanelor

  97. De S-a întrupat Hristos ?

  98. Patimile lui Hristos

  99. Despre Troparul Învierii

  100. Ce să cerem în rugăciune

  101. Rugăciunea obştească

  102. Moartea şi Învierea Domnului

  103. Trupul înviat al lui Hristos

  104. Învierea tuturor prin Hristos

  105. Tatăl Nostru...

  106. Tatăl Nostru - începutul: Care eşti în ceruri...

  107. Tatăl Nostru - cererea 1: Sfinţească-se numele Tău...

  108. Tatăl Nostru - cererea a 2-a: Vie Împărăţia Ta...

  109. Tatăl Nostru - cererea a 3-a: Facă-se voia Ta...

  110. Tatăl Nostru - cererea a 4-a: Pâinea noastră...

  111. Tatăl Nostru - cererea a 5-a: Şi ne iartă nouă...

  112. Tatăl Nostru - cererea a 6-a: Şi nu de duce pe noi în ispită...

  113. Tatăl Nostru - cererea a 7-a: Ci ne mântuieşte...

  114. Ce este rugăciunea

  115. Semnul Sfintei Cruci

  116. Cum să ne rugăm (partea I)

  117. Cum să ne rugăm (partea a II-a)

  118. Cum să ne rugăm (partea a III-a)

  119. Cum să ne rugăm (partea a IV-a)

  120. Cum să ne rugăm (partea a V-a)

  121. Cum să ne rugăm (partea a VI-a)

  122. Când să ne rugăm

  123. Unde să ne rugăm

  124. Biserica - locaş de rugăciune

  125. Biserica - împărţirea clădirii

  126. Biserica - Altarul

  127. Sfinţirea unei biserici

  128. Cultul divin public

  129. Cele 7 laude

  130. Jertfa euharistică

  131. De către cine şi când se slujeşte Sf. Liturghie

  132. Liturghiile Bisericii Ortodoxe

  133. Proscomidia (partea I)

  134. Proscomidia (partea a II-a)

  135. Proscomidia (partea a III-a)

  136. Liturghia catehumenilor

  137. Liturghia credincioşilor (partea I)

  138. Liturghia credincioşilor (partea a II-a)

  139. Liturghia credincioşilor (partea a III-a)

  140. Liturghia credincioşilor (partea a IV-a)

  141. Liturghia credincioşilor (partea a V-a)

  142. Semnificaţiile Sfintei Liturghii

  143. Ierurgiile

  144. Posturile de o zi

  145. Posturile de mai multe zile

  146. Dragostea (partea I)

  147. Dragostea (partea a II-a)

  148. Dragostea (partea a III-a)

  149. Mijloacele de întărire a dragostei

  150. Legile

  151. Legea Morală

  152. Legea Morală a Noului Testament

  153. Păzirea Legii Morale

  154. Poruncile Bisericeşti: participarea la Sf. Liturghie, postul, cinstirea preoţilor

  155. Poruncile Bisericeşti: spovedania, rugăciunea pentru mai-mari, posturile speciale

  156. Poruncile Bisericeşti: cărţile eretice, averea Bisericii, petrecerile din post. Legile civile

  157. Conştiinţa morală

  158. Voinţa liberă

  159. Faptele omeneşti

  160. Virtuţile creştine

  161. Virtuţile teologice şi morale. Înţelepciunea

  162. Dreptatea. Cumpătarea

  163. Bărbăţia (curajul)

  164. Păcatul

  165. Cauzele păcatului

  166. Viciul

  167. Păcatele capitale: iubirea de argint, desfrânarea, invidia

  168. Lăcomia, mânia şi lenea

  169. Păcatele împotriva Duhului Sfânt

  170. Păcatele strigătoare la cer

  171. Porunca 1 şi a 2-a: Cinsteşte pe Dumnezeu. Să nu-ţi faci chip cioplit

  172. Porunca a 3-a: Să nu iei numele Domnului în deşert

  173. Porunca a 4-a: Cinsteşte ziua Domnului

  174. Porunca a 5-a: Cinsteşte-ţi părinţii

  175. Porunca a 6-a: Să nu ucizi

  176. Porunca a 7-a şi a 8-a: Să nu fii desfrânat. Să nu furi

  177. Porunca a 9-a şi a 10-a: Să nu minţi. Să nu doreşti lucrul altuia

  178. Datoriile creştinului

  179. Smerenia

  180. Grija faţă de simţăminte

  181. Grija faţă de sănătate

  182. Datoriile către aproapele

  183. Dragostea către aproapele (partea I)

  184. Dragostea către aproapele (partea a II-a)

  185. Dragostea către aproapele (partea a III-a)

  186. Dragostea către aproapele (partea a IV-a)

  187. Dragostea către aproapele (partea a V-a)

  188. Familia

  189. Scopul familiei

  190. Statul - datoriile cetăţeneşti

  191. Pace şi război

  192. Propăşirea societăţii omeneşti prin învăţătura creştină

  193. Datoriile faţă de Biserică

  194. Datoriile faţă de lume



Pr. Mircea Stoleriu - Înregistrări de la Radio Trinitas din anul 2005

SUSȚIN SFINȚII ÎNCHISORILOR

VIZITAȚI: