...fumul tămâii se amestecă cu aburii ce ies şuierând mânios din craterul inimii
o Lumina plutind delicat îşi strecoară razele prin tromba de aburi
glasuri, murmure, şoapte :
„acum, acum se stinge”
“- vezi că trebuie să înveţi cum să duci o Lumina? nu-i chiar aşa de simplu.”
Doamne, singur Luminează-Te în mine!


CITATUL ZILEI:

  • Prieten se numeşte omul care te ajută fără ca verbul să fie urmat de un complement circumstanţial de timp sau de loc sau de mod. Nicolae Steinhardt - Jurnalul fericirii

17.12.2014

Teologia excepţională a colindelor


Meditaţie a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel rostită la sfârşitul Concertului jubiliar – 2008, organizat la Sala Polivalentă – Bucureşti

 COLINDUL SFÂNT ŞI BUN
„Azi cu strămoşii cânt în cor
Colindul sfânt şi bun
Tot moş era şi-n vremea lor
Bătrânul Moş Crăciun”
De ce se cântă colindele în cor?

Colindele se cântă în cor, împreună, în stare de comuniune pentru că persoanele care le cântă, copiii, tinerii sau vârstnicii reprezintă cetele de îngeri care au cântat la naşterea Mântuitorului în Betleem:”Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, pe pământ pace, între oameni bunăvoire” (Luca 2, 14).Colindele se cântă în cor, în comuniune, pentru că ele reprezintă credinţa Bisericii, iar Biserica este adunarea oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi.

Dar colindele se cântă în cor nu numai împreună cu oamenii din vremea noastră, ci şi în cor cu strămoşii, cu generaţiile trecute. Cu alte cuvinte, colindele sunt deodată eveniment contemporan, nou şi tradiţie veche.  Colindele sunt statornicie şi prospeţime. Ele reprezintă legătura vie a credinţei Bisericii şi a iubirii ei faţă de Hristos-Domnul, ca răspuns al oamenilor la iubirea lui Dumnezeu Cel veşnic Care S-a făcut om.
Colindele sunt ecoul popular şi artistic al cântărilor bisericeşti liturgice. În colinde se arată familiaritatea oamenilor cu Dumnezeu – Copilul, cu Pruncul Iisus. Apropierea maximă a lui Dumnezeu de oameni, prin Întruparea Fiului veşnic, îi face pe aceştia să se apropie de Dumnezeu. În colinde se cântă taina lui Dumnezeu Care coboară din ceruri şi vine pe pământ, se naşte din Fecioară într-o peşteră, pentru că Dumnezeu doreşte să sfinţească şi să mântuiască lumea din interiorul ei, cu acordul libertăţii ei. Fiul lui Dumnezeu se face Fiul Omului, se sălăşluieşte între oameni. El vine la noi, pe pământ, în casa şi sufletul nostru, pentru ca noi să putem intra în casa cea cu multe locaşuri a Tatălui din ceruri.
Colindele ne arată pe Dumnezeu ca fiind călător, pelerin. El ne caută şi ne cere să-L primim. Iată de ce colindătorii merg din casă în casă, vin spre noi şi ne întreabă dacă îi primim: Primiţi colinda? Primiţi colindătorii?  Această întrebare însemnează de fapt: Primiţi taina iubirii lui Dumnezeu pentru voi? Într-adevăr, atât trăim de intens cât iubim pe Dumnezeu şi pe semenii noştri.
Iubirea lui Dumnzeu este deodată spaţiul libertăţii noastre şi aşteptarea răspunsului nostru. Hristos Pruncul pe Care-L cântă colindele este darul lui Dumnezeu Tatăl pentru viaţa lumii (cf. Ioan 3, 16). De aceea, colindătorilor li se răspunde cu daruri, bunătăţii i se răspunde cu binefacere, iubirii lui Dumnezeu i se răspunde cu bucuria recunoştinţei, în mod liber: „Ne daţi, ne daţi, ori nu ne daţi”? – ne întreabă colindătorii la sfârşitul popasului lor în casa noastră.
De ce este colindul sfânt şi bun?
Colinda sau colindul de Crăciun este sfânt, pentru că sfântă este taina minunată pe care o vesteşte, şi anume taina mântuirii lumii. Taina colindelor este taina iubirii sfinte a Stăpânului Atotputernic şi veşnic Care se face rob şi gustă moartea, pentru ca pe oameni să-i elibereze din robia păcatului şi a morţii.
Colindul este sfânt, pentru că este glasul sfânt al Sfintei Evanghelii şi al Sfintei Bisericii extins sau adus în casele şi în sufletele oamenilor, auzit pe străzi şi în familii, în şcoli, în spitale, în orfelinate, în cămine de bătrâni, în unităţi militare, în penitenciare, în instituţii de cultură, la posturile de radio şi de televiziune.
Colindul este sfânt, pentru că el ne binevesteşte taina sfântă a iubirii ca fiind temelia şi lumina vieţii. Colindul este bun, pentru că ne aduce în suflet mult bine: iubire şi pace, speranţă şi bucurie. Dar colindul este bun şi pentru că ne îndeamnă să fim buni, să fim milostivi, să iubim pe Dumnezeu şi pe semenii noştrii. De aceea, colindul ne cheamă zicând:
“Acum te las, fii sănătos
Şi vesel de Crăciun,
Dar nu uita când eşti voios,
Române (creştine), să fii bun!”
În încheiere putem spune că totdeauna colindul sfânt şi bun este un mare dar şi o frumoasă lucrare de întărire a credinţei, de sporire a iubirii faţă de Hristos şi faţă de oameni, de înmulţire a bucuriei şi a speranţei. Colindul sfânt şi bun este veşmânt de sărbătoare pentru sufletele celor ce cântă şi lumină caldă pentru inimile celor care îl ascultă.
† Daniel
Patriarhul României 

Read more »

16.12.2014

L-AM RUGAT PE DUMNEZEU








      L-am rugat pe Dumnezeu să-mi dea putere, ca să pot înfăptui ceva;
      El a făcut din mine o fiinţă slabă, ca să-L ascult smerită.

      L-am rugat pe Dumnezeu să-mi dea sănătate, ca să pot face fapte mari;
      El mi-a dat dureri, ca  să înţeleg ce e mila şi să pot face fapte mai bune.

      L-am rugat pe Dumnezeu să-mi dea bogății, ca să dobândesc fericirea;
      El m-a făcut săracă, pentru a dobândi înțelepciunea.

      L-am rugat pe Dumnezeu să-mi dea măreție, ca să fiu cinstită de oameni;
      El mi-a dat umilința, ca să-mi recunosc dependența de Dumnezeu.

      L-am rugat pe Dumnezeu să-mi dea toate lucrurile, ca să mă pot bucura de viaţă;
      El mi-a dat viața, ca să mă pot bucura de toate lucrurile.

      Nu am primit nimic, din tot ce am cerut în rugăciune;
      Dar am primit tot ce era bine pentru mine.

      În ciuda rugăciunii mele rostite, nevoile mele nerostite au fost ascultate.
      Sunt cel mai binecuvântat om dintre toţi oamenii.




    Cauzele oricărui rău
    Mijloacele de vindecare
    1
    trândăvia
    rugăciunea neÎncetată
    2
    neştiinţa
    autocunoaşterea (cunoaşterea adevărului)
    3
    uitarea
    smerita cugetare                               



    Patima
    Virtutea care înlocuieşte patima prin vindecare
    1
    iubirea de sine
    iubirea duhovniceasca
    nepătimirea
    cunoaşterea
    2
    lăcomia la mâncare
    înfrânarea
    cumpătarea
    3
    desfrânarea
    abstinenta
    castitatea
    4
    lăcomia la bani si bunuri
    neagonisirea
    milostenia
    5
    tristeţea
    lacrimile de pocăinţă
    străpungerea inimii
    bucuria
    6
    akedia (lenea)
    liniştea
    împăcarea
    7
    mania
    blândeţea
    răbdarea
    8
    frica
    frica de Dumnezeu
    9
    slava deşartă
    smerenia
    10
    mândria
    smerenia


Read more »

05.12.2014

Despre smerenie si dragoste

Tema: Despre smerenie si dragoste
 
Evanghelia dupa Luca: "Cand vei fi chemat de cineva la nunta/Nu te aseza in locul cel dintai" (Ca atunci cand stapanul va veni cu un oaspete mai de seama, sa nu zica scoala-te si lasa-i locul acestuia si tu rusinat sa  te asezi pe ultimul loc)
Sfintenie=desavarsirea dragostei divine
Cugetare=salasul harului Sf.Duh
Dragoste dumnezeiasca=este usa spre smerita cugetare
"Cel care se inalta se va smeri/ Cel care se smereste se va inalta"
Grija pentru imagine:
*** rujuri, farduri, haine fistichii
*** minciuni, ironii, dispret, ura, invidie
Toate acestea duc la neodihna sufleteasca.
Iisus a primit chipul sarac, nu slava dumnezeiasca, a luat chip de rob.
NU S-A RUSINAT sa fie copil, de ieslea unde s-a nascut, de ingrozitoarea moarte pe cruce.
 
Intrebari/Raspunsuri:
Parintele Vasile de la biserica ruseasca:
Cand merge un tanar la interviuri si este mai smerit, zice eu nu prea stiu, dar vreau sa fac, sa muncesc. El trebuie sa se prezinte la interviu ca in reclame:cel mai bun,cel mai stiutor, cel mai descurcaret. Ce trebuie sa faca tanarul? E o problema.
R:Smerenia nu este o mamaligeala. Iisus i-a infruntat pe carturari, pe farisei, pe Irod cu tarie, dar stralucea de smerenie.Nimeni nu poate sa ia nimic daca nu este dat din ceruri. Smerenia poate fi neputinta,
slabiciune, cunoastere de sine. Duhul lumii in care traim este trufia.Sa ne adaptam la situatii dar sa
pastram duhul smereniei lui Christos.Barbatia inseamna sa faci fata agresivitatilor.Oamenii care merg la biserica sa straluceasca in toate. Sa nu zica oamenii ca nu sunt buni de nimic. ASCULTAREA DEVINE CEEA CE  FACI spre SLAVA LUI DUMNEZEU.
 
Experia=a incerca
 
Avva Dorotei spunea ca sunt 2 smerenii:
-smerenia fata de aproapele
-smerenia desavarsita a sfintilor (sa se socoteasca cineva mai prejos fata de toti)
 
Filosofii l-au intrebat pe parintele Zosima:
- Cum poti zice ca esti pacatos?
- Nu ma suci pe mine, ca eu asa sunt.
Asa cum cineva se straduieste sa-si insuseasca un mestesug, asa se deprinde smerenia.Parintele Zosima nu avea un argument rational.
 
I: Cum se leaga smerenia si dragostea in familie/fata de Dumnezeu?
R: Prin fire - care sileste pe om la smerenie si dragoste.
 
I: Este nevoie de cultivarea increderii in sine pentru a avea echilibru interior?
R: Omul care are incredere in sine este cel mai dezechilibrat. El se bizuieste pe vant. Omul trebuie sa aiba un temei al increderii in sufletul sau, in Dumnezeu. Casa sa o zidesti pe stanca smereniei. Trebuie sa credem ca Dumnezeu ne poarta de grija pana la un fir de par, care nu se clinteste fara stirea lui.
Timiditatea nu este chiar o virtute, tocmai pentru ca inseamna increderea in propriile puteri.
I: Cum se explica ca-l iertam pe aproapele, dar simtim o repulsie fata de el?
R: Simplu, nu l-am iertat. Trebuie sa uitam raul pe care ni l-a facut.
Sa invatam sa deosebim glasul lui Dumnezeu in sufletul nostru, numai prin simtirea harului Sf. Duh.
Parintele Fred de la muntele Athos, coplesit de sarcinile de staret si duhovnic, se gandea sa lase toate si sa plece in pustie. Atunci simtea cum il paraseste harul si astfel vedea ca nu este voia lui Dumnezeu.
 
I: Povara gandurilor, necazurilor te mai lasa sa te gandesti la sfintenie?
R: Ele sunt pronia lui Dumnezeu pentru a-i ajuta sa gaseasca smerenia.Domnul
s-a smerit fara ca conditia lui sa-i fi impus, dar in conditia noastra este
sa ne smerim.
 
I: Explicati:"Tine-ti mintea in iad si nu deznadajdui" – Siluan Athonitul
R: Este un cuvant al lui Dumnezeu daruit vremii noastre. Fiecare suflet este o rana vie.Nu-ti face iluzia ca esti altfel decat cum te vezi: ganduri, patimi, realitati -  dar nu deznadajdui.Dumnezeu ne scoate din iad nu
pentru ca facem noi ceva, ci pentru bunatatea lui. Iubeste zidirea lui.Sa recunoastem realist iadul din noi. Oamenii nu au gasit calea spre  partea a doua, sa nu deznadajduiasca.
 
La Sf Antonie cel Mare au venit niste oameni si i-au cerut un cuvant de folos.
- Daca cineva iti loveste obrazul, intoarce-l si pe celalalt.
- Nu putem face asta.
- Atunci purtati palma pe care ati primit-o.
- Nu putem face.
- Atunci nu intoarceti palma.
- Nu putem face.
Mai jos sfantul nu a coborat si i-a zis ucenicului:
- Adu-le putina fiertura ca sunt neputinciosi.
 
A raspunde cu rau inseamna a intra in hora raului.
 
I: Pana unde merge ascultarea de duhovnic?
R: Pana la moarte.
 
 
Preot Vasile: In imparatia lui Dumnezeu, pana nu dobandesti sfintenie, nu intri. Asta este calea mantuirii.
 
I:Daca ai pace, liniste si bucurie in suflet inseamna ca esti smerit?
R: Este adevarat ca pacea, linistea, bucuria le gusta un suflet smerit. Dar sufletele smerite nu au cunostinta ca sunt smerite. Daca stii ca esti smerit, asta e mandrie.
 
Parintele Rafail - Criza in biserica
"Unde s-a despartit omul de Dumnezeu?  In rai.
Unde s-a impacat omul cu Dumnezeu?  In iad."
 
Iisus o gaseste pe femeie ca pe o mireasa beata, in balta, desfranata. 
A spalat-o, i-a pus inel in deget si a pus-o in inima sa, ca de ea nimeni sa nu se mai atinga.
 
I:Cand ne este mai greu simtim ca Dumnezeu ne paraseste.
R: Iadul este un loc unde omul se poate impaca cu Dumnezeu. Daca este o parasire a lui Dumnezeu, sigur vrea sa-l invete ceva. Simtirea  parasirii nu trebuie sa ne aduca gandul ca Dumnezeu nu ne iubeste. Daca l-am vedea  pe Domnul ca-si intoarce fata cu sila de la noi, nici atunci sa nu credem ca nu ne vom mantui. E de ajuns sa ne rugam ca Domnul sa se intoarca.
 
I:Daca vedem ca altii nu sunt compatibili cu noi, sa-i evitam?
R:Unde ar putea sa fuga de el insusi? Faptul de a-i vedea pe ceilalti mandri, vine dintr-o mandrie mai mare decat a celor pe care ii vedem mandri. Poate ca unii ne odihnesc in patimile noastre si de aceea ii iubim.
Oameni comozi, care nu au taria de a ne spune patimile noastre.
 
I: De ce la marturisire nu mai simtim durerea pe care am simtit-o in momentul pacatuirii?
R: Ne marturisim in temeiul durerii pe care am simtit-o. Daca la marturisire nu o mai simtim, poate ca pocainta nu este deplina.
Preot Vasile: Este ca plansul fara lacrimi. E o durere mai mare.

Read more »

Vă doresc o iarnă cu bucurii la toți!


AJUTATI COPIII DE LA MANASTIREA MARCUS!

Ajutati copiii de la Manastirea Marcus!

Pr Iustin Parvu -Este Har...

http://apologeticum.files.wordpress.com/2010/02/parintele-justin_2010.jpg
Imagine
Este Har... - să iubeşti fără să fii iubit… - să slujeşti fără să fii preţuit… - să dăruieşti fără să ţi se mulţumească… - să te jertfeşti şi fără să ţi se recunoască… - să ierţi fără să fii iertat… - să-l susţii pe cel care te-a lepădat… - să rămâi liniştit, deşi eşti nedreptăţit… - să crezi deşi nu vezi faţă în faţă… - să crezi deşi nu eşti deplin lămurit… - să investeşti clădind fără speranţe… - să taci pentru a nu face rau aproapelui… - să vorbeşti de dragul adevărului… - să ănduri fără să murmuri, fără să cârteşti…. - totul să-ţi aparţină, dar tu de toate bucuros sa te lipseşti… Luptă-te, suflete, ca să primeşti acest har!

Sf.Parascheva - Iași


Nelegiuirile noastre, multimea strambatatilor pe care le-am pricinuit aproapelui nostru, astazi ne osandesc si nu stim ce vom raspunde mergand la judecata, unde toti ne prigonesc, toti se ridica asupra noastra sa ne impileze; tu insa, o, preabuna maica, care asculti marturisirea noastra, mijloceste catre Domnul, sa prefaci soarta osandirii noastre in bunatati, scotind din inimile vrajmasilor nostri toata uraciunea si te vom preamari cu laude.

TROPAR


Intru tine, Maica, cu osardie s-a mantuit cel dupa trup. Caci luand crucea ai urmat lui Hristos, si lucrand ai invatat sa nu se uite la trup caci este trecator. Pentru aceasta si cu ingerii, impreuna se bucura, preacuvioasa Maica Parascheva, duhul tau



[ Descarca MP3: Tropar-Sf-Parascheva-glas-8.mp3 ]


SEDEALNA dupa POLIELEU


[ Descarca MP3: Sedealna-dupa-Polieleu.mp3 ]


STIHIRA dupa EVANGHELIE


[ Descarca MP3: Stihira-dupa-Evanghelie.mp3 ]


STIHIRILE LAUDELOR


[ Descarca MP3: Stihirile-Laudelor.mp3 ]




NOTA: cantarile de mai sus sunt interpretate de grupul Anghelos de la Manastirea Sf. Trei Ierarhi din Iasi

File de pateric

http://lh4.ggpht.com/_35TX4tScvW0/S0tGpCCUrjI/AAAAAAAAANc/5DNf68UA_Rc/file_de_pateric.png
File de Pateric
lectura: Pr. Mircea Stoleriu

Cateheze



  1. Taina Spovedaniei (partea I)
  2. Taina Spovedaniei (partea a II-a)
  3. Cine se poate spovedi
  4. Cum să ne spovedim
  5. Canonul de la spovedanie
  6. Dezlegarea de păcate
  7. Efectele spovedaniei
  8. Recapitularea Tainei Spovedaniei
  9. Taina Sf. Maslu
  10. Taina Sf. Maslu: Apostolele 1 ÷ 3
  11. Taina Sf. Maslu: Apostolele 4 ÷ 7
  12. Taina Sf. Maslu: Evangheliile
  13. Taina Sf. Maslu: Rugăciunile
  14. Taina Cununiei (partea I)
  15. Taina Cununiei (partea a II-a)
  16. Taina Cununiei (partea a III-a)
  17. Taina Cununiei (partea a IV-a)
  18. Efectele Tainei Cununiei
  19. Logodna
  20. Semnificaţiile Tainei Cununiei
  21. Taina Botezului (partea I)
  22. Taina Botezului (partea a II-a)
  23. Taina Botezului (partea a III-a)
  24. Taina Botezului (partea a IV-a)
  25. Cine poate boteza şi cine poate fi botezat
  26. Unde şi când se face botezul
  27. Rânduiala facerii catehumenului
  28. Slujba botezului
  29. Botezul sângelui şi botezul dorinţei
  30. Taina Mirungerii (partea I)
  31. Taina Mirungerii (partea a II-a)
  32. Taina Euharistiei (partea I)
  33. Taina Euharistiei (partea a II-a)
  34. Taina Euharistiei (partea a III-a)
  35. Taina Euharistiei (partea a IV-a)
  36. Taina Euharistiei (partea a V-a)
  37. Prezenţa reală a lui Hristos în Sf. Euharistie
  38. Când se pot împărtăşi credincioşii
  39. Taina Hirotoniei
  40. Mântuirea
  41. Revelaţia naturală
  42. Revelaţia supranaturală
  43. Sfânta Scriptură ca izvor al revelaţiei
  44. Sfânta Tradiţie ca izvor al revelaţiei
  45. Interpretarea Bibliei
  46. Documentele Sfântei Tradiţii
  47. Credinţa
  48. Simbolul Credinţei (Crezul)
  49. Cunoaşterea lui Dumnezeu
  50. Pronia lui Dumnezeu
  51. Însuşirile lui Dumnezeu
  52. Dumnezeu - întreit în Persoane
  53. Învăţătura despre Sf. Treime
  54. Revelaţia Sf. Treimi în Noul Testament
  55. Crearea lumii (partea I)
  56. Crearea lumii (partea a II-a)
  57. Scopul creării lumii
  58. Providenţa: grija şi ajutorul lui Dumnezeu pentru lume
  59. Providenţa: conducerea lumii de către Dumnezeu
  60. Crearea lumii nevăzute
  61. Crearea lumii văzute
  62. Zilele creării lumii
  63. Omul, coroana creaţiei
  64. Omul - trup şi suflet
  65. Protopărinţii neamului omenesc
  66. Menirea omului
  67. Starea primordială a omului
  68. Originea păcatului strămoşesc
  69. Urmările păcatului strămoşesc
  70. Mântuirea lumii
  71. Scopul întrupării Mântuitorului
  72. Întruparea Mântuitorului
  73. Viaţa Mântuitorului: umilinţă şi preamărire
  74. Întreita slujire a Mântuitorului (partea I)
  75. Întreita slujire a Mântuitorului (partea a II-a)
  76. Răscumpărarea păcatelor noastre de către Hristos
  77. Cuprinderea tuturor în Hristos
  78. Dumnezeirea Duhului Sfânt
  79. Harul divin
  80. Darurile Duhului Sfânt
  81. Libertatea în Har (partea I)
  82. Libertatea în Har (partea a II-a)
  83. Lucrarea Harului în viaţa omului: pregătirea îndreptării
  84. Lucrarea Harului în viaţa omului: îndreptarea
  85. Mijloacele îndreptării
  86. Sfinţenia (partea I)
  87. Sfinţenia (partea a II-a)
  88. Lucrarea Harului pentru sfinţirea omului
  89. Caracterizarea Sfântului
  90. Cinstirea sfinţilor (partea I)
  91. Cinstirea sfinţilor (partea a II-a)
  92. Cultul sfinţilor
  93. Moaştele sfinţilor
  94. Cinstirea Maicii Domnului
  95. Fecioria Maicii Domnului
  96. Cinstirea icoanelor
  97. De S-a întrupat Hristos ?
  98. Patimile lui Hristos
  99. Despre Troparul Învierii
  100. Ce să cerem în rugăciune
  101. Rugăciunea obştească
  102. Moartea şi Învierea Domnului
  103. Trupul înviat al lui Hristos
  104. Învierea tuturor prin Hristos
  105. Tatăl Nostru...
  106. Tatăl Nostru - începutul: Care eşti în ceruri...
  107. Tatăl Nostru - cererea 1: Sfinţească-se numele Tău...
  108. Tatăl Nostru - cererea a 2-a: Vie Împărăţia Ta...
  109. Tatăl Nostru - cererea a 3-a: Facă-se voia Ta...
  110. Tatăl Nostru - cererea a 4-a: Pâinea noastră...
  111. Tatăl Nostru - cererea a 5-a: Şi ne iartă nouă...
  112. Tatăl Nostru - cererea a 6-a: Şi nu de duce pe noi în ispită...
  113. Tatăl Nostru - cererea a 7-a: Ci ne mântuieşte...
  114. Ce este rugăciunea
  115. Semnul Sfintei Cruci
  116. Cum să ne rugăm (partea I)
  117. Cum să ne rugăm (partea a II-a)
  118. Cum să ne rugăm (partea a III-a)
  119. Cum să ne rugăm (partea a IV-a)
  120. Cum să ne rugăm (partea a V-a)
  121. Cum să ne rugăm (partea a VI-a)
  122. Când să ne rugăm
  123. Unde să ne rugăm
  124. Biserica - locaş de rugăciune
  125. Biserica - împărţirea clădirii
  126. Biserica - Altarul
  127. Sfinţirea unei biserici
  128. Cultul divin public
  129. Cele 7 laude
  130. Jertfa euharistică
  131. De către cine şi când se slujeşte Sf. Liturghie
  132. Liturghiile Bisericii Ortodoxe
  133. Proscomidia (partea I)
  134. Proscomidia (partea a II-a)
  135. Proscomidia (partea a III-a)
  136. Liturghia catehumenilor
  137. Liturghia credincioşilor (partea I)
  138. Liturghia credincioşilor (partea a II-a)
  139. Liturghia credincioşilor (partea a III-a)
  140. Liturghia credincioşilor (partea a IV-a)
  141. Liturghia credincioşilor (partea a V-a)
  142. Semnificaţiile Sfintei Liturghii
  143. Ierurgiile
  144. Posturile de o zi
  145. Posturile de mai multe zile
  146. Dragostea (partea I)
  147. Dragostea (partea a II-a)
  148. Dragostea (partea a III-a)
  149. Mijloacele de întărire a dragostei
  150. Legile
  151. Legea Morală
  152. Legea Morală a Noului Testament
  153. Păzirea Legii Morale
  154. Poruncile Bisericeşti: participarea la Sf. Liturghie, postul, cinstirea preoţilor
  155. Poruncile Bisericeşti: spovedania, rugăciunea pentru mai-mari, posturile speciale
  156. Poruncile Bisericeşti: cărţile eretice, averea Bisericii, petrecerile din post. Legile civile
  157. Conştiinţa morală
  158. Voinţa liberă
  159. Faptele omeneşti
  160. Virtuţile creştine
  161. Virtuţile teologice şi morale. Înţelepciunea
  162. Dreptatea. Cumpătarea
  163. Bărbăţia (curajul)
  164. Păcatul
  165. Cauzele păcatului
  166. Viciul
  167. Păcatele capitale: iubirea de argint, desfrânarea, invidia
  168. Lăcomia, mânia şi lenea
  169. Păcatele împotriva Duhului Sfânt
  170. Păcatele strigătoare la cer
  171. Porunca 1 şi a 2-a: Cinsteşte pe Dumnezeu. Să nu-ţi faci chip cioplit
  172. Porunca a 3-a: Să nu iei numele Domnului în deşert
  173. Porunca a 4-a: Cinsteşte ziua Domnului
  174. Porunca a 5-a: Cinsteşte-ţi părinţii
  175. Porunca a 6-a: Să nu ucizi
  176. Porunca a 7-a şi a 8-a: Să nu fii desfrânat. Să nu furi
  177. Porunca a 9-a şi a 10-a: Să nu minţi. Să nu doreşti lucrul altuia
  178. Datoriile creştinului
  179. Smerenia
  180. Grija faţă de simţăminte
  181. Grija faţă de sănătate
  182. Datoriile către aproapele
  183. Dragostea către aproapele (partea I)
  184. Dragostea către aproapele (partea a II-a)
  185. Dragostea către aproapele (partea a III-a)
  186. Dragostea către aproapele (partea a IV-a)
  187. Dragostea către aproapele (partea a V-a)
  188. Familia
  189. Scopul familiei
  190. Statul - datoriile cetăţeneşti
  191. Pace şi război
  192. Propăşirea societăţii omeneşti prin învăţătura creştină
  193. Datoriile faţă de Biserică
  194. Datoriile faţă de lume
Pr. Mircea Stoleriu - Înregistrări de la Radio Trinitas din anul 2005

SFINȚII ÎNCHISORILOR



† Doamne, Iisuse Hristoase ,Fiul lui Dumnezeu,miluieşte-mă pe mine ,păcătosul/a.

† Doamne, Iisuse Hristoase ,Fiul lui Dumnezeu,miluieşte-mă pe mine ,păcătosul/a.
Preluarea materialelor personale si non-personale de pe acest blog,
parţială sau integrală se poate face în voie cu sau fără menţionarea sursei.